Ceaiurile sedative NU merg mana-n mana cu prietenii hiperactivi , care fac diverse si care mai au si telefon mobil la indemana. Am testat eu azi , nu iese nimic bun. Prietenii sunt aia care te suna la 11 noaptea (ei saracii …ce e drept …nici nu concep ca ai putea sa zburzi in lalaland ), eventual dupa un schimb mai aprig de mailuri pe diverse motive stupide, sa iti vorbeasca entuziasti de ce li s-a intamplat lor frumos azi , fara sa mai conteze nimic altceva.Doar sa …stiti voi … “uite imi vine sa tzopai de bucurie…vrei sa tzopai cu mine? “ 

Prietenii sunt aceia care , daca ma trezesc din somn si imi impartasesc o bucurie , ma fac sa raman conectata cu gandul la ei , la ce li s-a intamplat si la cum as putea sa ii sprijin, cu ce sfaturi bune as putea sa contribui. Prietenii sunt aceia de care sunt mandra nu pentru ca asa e frumos si cordial , ci pentru ca totul vine simplu si natural. Prietenii sunt aceia care iti reamintesc ca “acasa” poate fi oriunde.

Mai mult de atat , prietenii sunt aceia care au reusit sa ma aduca la monitor, sa scriu aceste cuvinte cu ultimii neuroni natangi si ciumpalai ramasi pseudo-functionali , ca daca nu faceam asta sigur nu mai dormeam la noapte !! :) ))

Va tzuk!

PS 1 : Bucuria lu’ Mimi are mereu culoarea roz.

PS 2 : Ma duc sa-mi fac un cockteil din ceai sedativ si redbull :) ))